Oare mai stim ce inseamna ziua aceasta ?  

Oare mai stim cati s-au zbatut pentru aceasta intamplare ,cati au murit ?

Noi depunem doar niste coroane si atat  !? !

Cum se sarbatoreste ….oare este suficient ?

Am mai putea face si noi la fel ?

SUNT CATEVA INTREBARI LA CARE NU AM GASIT INCA RASPUNS ….

Asta se intampla in ROMANIA PE PARCUSUL TIMPULUI (acum stim ce se intampla) lectura placuta :                                                                        

               1458: Matei Corvin, fiul cel mai mic al lui Ioan Corvin, este ales rege al Ungariei

• 1859: Adunarea Electivă a Țării Românești se pronunță pentru alegerea ca domn a lui Al.I.Cuza, realizându–se astfel Unirea Principatelor Române
• 1862: Deschiderea primului Parlament unic al României la București. Domnitorul Al.I.Cuza proclamă în mod solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, “Unirea definitivă a Principatelor”, iar orașul București este proclamat capitala țării.
• 1864: A apărut Legea privind înființarea Curții de Conturi.
• 1882: S-a înființat, la București, societatea “Iridența Română”, care, din 1883, s-a numit “Carpați”. Societatea a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni.
• 1889: Victor Eftimiu, scriitor român (d. 1972)
• 1891: Își începe activitatea, la București, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”. Din inițiativa ei, s-a publicat, în limba franceză, memoriul studenților universitari români, privitor la situația românilor din Transilvania și Ungaria, adresat opiniei publice din Apusul Europei, prin care se evidenția politica de oprimare a celor peste trei milioane de români dinAustro-Ungaria. Memoriul a avut un puternic ecou în lume.
• 1893: Apare, la București, revista umoristică Moftul român, condusă de I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa
• 1915: Apare, la Craiova, revista literară “Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga
• 1948: Începe construcția Fabricii de confecții, “APACA”, din București. La 1 mai1948, fabrica începe să producă.
• 1990: Prin Decretul–Lege nr. 40 al CFSN, se adopta Imnul de Stat al României – “Deșteaptă–te, Române” (versuri de Andrei Mureșanu, muzica Anton Pann)

• 2004: A început desfășurarea proiectului cultural “Orașul de sub oraș”, care a constat în spectacole susținute de actorii Teatrului Masca în stațiile de metrou din București
• 2010:Crina Coco Popescu în vârstă de 15 ani a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4884m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care urcă acest munte. Recordul anterior era deținut de americanca Samantha Larson care a urcat pe acest vârf în 2007 la vârsta de 18 ani.

Recunoașterea internațională a Unirii
“Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.
Cea mai stringentă problemă era recunoașterea internațională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Situația creată în cele două Principate urma să facă, de altfel, obiectul unei noi Conferințe internaționale, care se deschidea la Paris, la 26 martie/7 aprilie – 25 aug./6 sept. Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Alexandru I. Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante și au reușit să câștige sprijin pentru cauza românească. Încă în a doua ședință a Conferinței (1/13 aprilie) Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiul Otoman și Austria însă tergiversau; mai mult, se află că se punea la cale o intervenție militară peste Dunăre. Alexandru I. Cuza răspunse energic. La 20 aprilie, la Florești, între Ploiești și Câmpina, armata moldo-munteană era concentrată spre a face față oricărei situații. După alte amenințări, sub presiunea celorlalte puteri garante, Poarta a acceptat oficial, o dată cu Austria, în a 3-a ședință a Conferinței de la Paris (25 august/7 septembrie), să recunoască, la rândul ei, dubla alegere. Detensionarea situației, atât în relațiile cu Imperiul Otoman, cât și cu cel Habsburgic, îl determină pe domn să ordone închiderea taberei de la Florești (1 septembrie 1859).
Astfel împlinită recunoașterea situației de fapt, impusă la 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aștepta verdictul altor reuniuni internaționale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. Misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite încă în cursul anului 1859 (martie), cu Costache Negri, recunoscut chiar de către Poartă, drept unic reprezentant al celor două țări. Unificarea armatei începea cu deplasări de unități militare moldovene, la București și muntene, la Iași; tabăra de la Florești s-a bucurat de o comandă unică. În cursul anului 1860, statele majore, instrucția, administrația și intendența au fost așezate sub o singură autoritate, iar aceeași persoană – generalul Ion Emanoil Florescu – a fost numită în funcția de ministru de război în ambele țări. La serviciul telegrafului moldovean și muntean este numit ca inspector general Cezar Librecht.
La Focșani, nu fără dificultăți, își începuse activitatea Comisia Centrală care, potrivit Convenției de la Paris, trebuia să elaboreze legile, comune celor două țări. În cei trei ani de activitate (1859- 1862) din proiectele sale au fost aprobate de Adunarea, electivă și promulgate de domn doar cele referitoare la Curtea de Casație și la domeniul funciar (care traducea în fapt principiul egalității fiscale). Proiectul de Constituție nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, Comisia Centrală din Focșani fiind desființată în februarie 1862.[5]
Raporturile cu acele puteri garante care se arătau ostile unirii sau care jucaseră, în trecut, un rol important în viața Principatelor (Rusia, în anii „protectoratului”) au fost bazate, încă din primii ani ai domniei lui Alexandru I. Cuza, pe respectarea neștirbită a autonomiei țării nou-constituite. Astfel, prezența militarilor otomani va fi categoric interzisă, iar Poarta va fi obligată, în vara anului 1860, să renunțe la pașapoartele sale solicitate călătorilor români, în mai multe situații supușii Imperiului fiind reținuți pentru că au produs diverse neorânduieli. Austria, vehement dușmănoasă, a trebuit să accepte că legile statului român sunt valabile și pentru locuitorii cezaro-crăiești aflați aici cu afaceri. Maghiarii și polonezii, care vroiau să rămână în Principate sau să tranziteze spre alte regiuni, sunt protejați de guvern și de domn în spiritul dreptului la azil politic, oferindu-li-se la plecare chiar mijloacele necesare.
Franța, apoi Rusia, Italia și Prusia erau de acord cu unirea deplină. Alexandru I. Cuza aștepta hotărârea Conferinței de la Constantinopol convocată în acest scop. Cum era de așteptat, încă din prima ședință Poarta a cerut dreptul de intervenție în Principate, în cazul unor noi încălcări ale Convenției de la Paris, iar Austria a admis unirea doar pe durata domniei lui Alexandru I. Cuza. La începutul lunii noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiții considerate, în țară, inacceptabile.
Fermitatea lui Alexandru I. Cuza, reacția energică Camerelor și a guvernelor, poziția intransigentă a lui C. Negri și atitudinea favorabilă a majorității Marilor Puteri garante și-au făcut în cele din urmă efectul. La capătul Conferinței, Poarta a elaborat un nou firman (4/16 decembrie 1861) prin care a renunțat la condițiile anterior solicitate, Austria păstrându-și vechea poziție.
Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.”

Stema Romaniei 1859-1866

SE NASTE :

• 1849: Badea Cârțan țăran român, luptător pentru indepedența românilor din Transilvania (d. 1911)
• 1881: Mihail Gașpar, prozator român (d. 1929)
• 1889: Victor Eftimiu, scriitor român (d. 1972)
• 1890: Petre Iorgulescu-Yor, pictor român (d. 1939)
• 1905: Grigore Vasiliu Birlic, actor român (d. 1970)
• 1921: Nicolae Spirescu, pictor român (d. 2009)
• 1921: Sorana Coroamă–Stanca, regizoare română (d. 2007)
• 1932: Silviu Stănculescu, actor român (d. 1998)
• 1945: Silviu Angelescu, critic literar și prozator
• 1950: Stela Enache, solistă de muzică ușoară
• 1955: Costel Ovidenie, politician român
• 1956: Laurențiu Damian, regizor român

DECESE :

–1866: Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluției de la 1848 din Transilvania

–(n. 1818)1905: Nicolae Ionescu, publicist și om politic, membru fondator al Societății Academice Române

–1977: Ion Istrati, prozator (n. 1921)

wikipedia.ro

ANIVERSARI :România: Ziua Academiei de Poliție:http://www.academiadepolitie.ro/

                                           CU DRAG, EUGEN TARNOVAN !

Inca un lucru bun s-a mai facut in Brasov.Oricat de mult am blama ,Brasovul este de nota 10 ca si aspect ,,

 

sursa bzb

Noile pârtii din Poiana Braşov au lăsat fără cuvinte conducerea Guvernului

Premierul Emil Boc spune că de acum românii au o alternativă adevărată pentru staţiunile de schi din Austria: Poiana Braşov.

Şantierul din masivul Postăvarul, unde se extinde şi de reamenajează domeniul schiabil, a fost vizitat sâmbătă de premierul Emil Boc, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, alături de senatorul Marian Rasaliu. Aceştia au fost conduşi de primarul George Scripcaru şi prefectul Ioan Gonţea. Delegaţia a urcat în maşini până în vârful Postăvarul, după care s-a oprit lângă lacul de acumulare amenajat pe platoul Ruia. Aici, membri Guvernului au primit explicaţii asupra investiţiei în valoare de 30 de milioane de euro care se derulează pentru extinderea domeniului schiabil. „Până acum existau 51 de hectare de domeniul schiabil, iar acum, după cinci luni de muncă, am ajuns să avem 80 de hectare, iar ca pârtii avem 24,5 hectare. Majoritatea celor existente au fost lărgite, media lăţimii pârtiilor fiind acum de 40 de metri. Am realizat încă două instalaţii de transport pe cablu, care vor creşte capacitatea de transport de la 7.300 de persoane pe oră la 11.300 de pasageri pe oră”, le-a spus primarul George Scripcaru membrilor Guvernului.
Execuţia lucrărilor a ajuns la 85%, iar plata s-a efectuat în procent de 50%. Ministrul Elena Udrea a menţionat faptul că investiţia de la Braşov este una dintre cele mai mari pe care le-a făcut Guvernul Boc în domeniul schiabil după 1990 încoace.
„Extinderea domeniului schiabil va ajuta la dezvoltarea turismului românesc, dar nu trebuie uitată şi competiţia pe care România o va organiza în luna februarie a anului 2013, Festivalul Olimpic al Tineretului European. Trebuie să arătăm că putem organiza şi astfel de competiţii”, a spus ministrul Udrea.
La rândul său, premierul Emil Boc s-a arătat impresionat de lucrările care se desfăşoară şi crede că tot mai mulţi români nu vor mai pleca în Austria sau în alte staţiuni în afara ţării la schi ci vor veni la Poiana Braşov. „Este o investiţie mare, iar pentru cei care se interesează unde sunt banii pentru investiţii să se uite să vadă această investiţie unde sunt fonduri guvernamentale. Voi susţine cu toată convingerea asemenea proiecte”, a spus premierul.

Tarifele vor fi aceleaşi ca cele de anul trecut
În ceea ce priveşte tarifele, George Scripcaru a spus foarte hotărât că acestea vor rămâne la nivelul celor de anul trecut. Municipalitatea va gestiona tarifal şi fiscal sistemul de transport pe cablu. „În luna noiembrie vom propune Consiliului Local tarifele pentru transportul de cablu, un sistem integrat care va fi gestionat de către municipalitate. Ana Teleferic va fi integrată în acest sistem cu instalaţiile pe care le deţine în sistemul nostru. Vrem să menţinem preţurile de anul trecut, ţinând cont că se extinde domeniul schiabil cu atâţia kilometri şi o capacitate mai mare de transport pe cablu. Sperăm că un aflux mai mare de utilizatori ca să ne echilibrăm pe costuri şi să putem menţine tarifele. Primăria va gestiona din punct de vedere tarifal, fiscal şi al echipamentelor. Ana Teleferic va trebui să intre în proiect, altfel nu poate să funcţioneze. Pe cartelă va fi inscripţionată sigla Primăriei şi FOTE 2013”, a mai spus primarul George Scripcaru.

http://www.bbc.co.uk/news/world-15391515