Postat de: TARNOVAN EUGEN-STEFAN | Septembrie 14, 2010

CEVA CE NU STIAI -LEGENDELE BRASOVULUI…..

PIETRELE LUI SOLOMON
Cheile râului Solomon din Scheii Braşovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar râul portă numele aceluiaşi personaj. Solomon ar fi, după legendă, un rege maghiar care ar fi sărit cu calul său, peste prăpastia dintre stâncile care mărginesc defileul. Urmăritorii săi păgâni (turci sau tătari) au căzut în prăpastie şi astfel regele a scăpat de duşmani. Amintirea acestei întâmplări a fost păstrată în tradiţia orală românească.
STATUETA ZIDARULUI

Pe latura de nord a Bisericii Negre se află o statuie enigmatică înfăţişând un tânăr zidar care se apleacă spre baza contrafortului pe care este amplasat. În afară de această statuie, pe contraforţii de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau şi alte statui: o femeie, un leu şi un războinic cruciat. Astăzi nu se mai păstrează în exteriorul Bisericii decât statuia tânărului zidar. Această statuie reprezintă omagiul adus de colegii săi pietrari tânărului care şi-a găsit sfârşitul în timpul lucrărilor de construcţie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima invidiei unui confrate mai în vârstă care i-ar fi cerut să ridice ceva de pe cornişa zidului şi când tânărul s-a aplecat l-a îmbrâncit şi a căzut în gol. Probabil că tânărul şi-a găsit sfârşitul chiar la baza contrafortului pe care astăzi se află statueta sa.
STRADA SFORII
Strada Sforii constituie cea mai îngustă uliţă din Cetatea Braşovului. Deşi unii susţin că este o strada veche şi că ar fi cea mai îngustă din Europa, totuşi, adevărul este că Strada Sforii a fost creată în sec. XIX ca un gang de acces pentru pompieri.
STATUIA LUI ARPAD
În anul 1896, pe Dealul Tâmpa s-a ridicat o coloană având aşezat pe capiţel un personaj înfăţişând un arcaş din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetăţenilor Braşovului, această statuie a rămas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare în Pannonia. Ajuns în Pannonia, Arpad a primit jurământul de credinţă al conducătorilor celor şapte triburi maghiare şi a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la aşezarea ungurilor în Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment în întreaga Ungarie. Între acestea se înscrie şi statuia nobilului maghiar de pe Tâmpa. Această statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor ţări (Ungaria, Croaţia, Italia, Slovacia, România şi Ucraina) proiectat şi realizat de Gyorgy Zala şi Albert Schikedanz. Statuia lui Arpad îl reprezintă de fapt Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul şi a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. În 1916, statuia a fost aruncată în aer de persoane neidentificate. Capul acestei statui se află astăzi în Casa Parohiei Reformate din Braşov.

CASA NEGUSTORILOR
Soţia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat în Piaţa Casei Sfatului de astăzi o clădire dedicată comerţului, numită Casa Negustorilor sau Podul Bătuşilor. Bătuşii erau micii negustori care se ocupau de comerţul cu amănuntul. La parter erau mici ateliere şi dughene în care meşterii şi comercianţii îşi prezentau produsele. Clădirea a fost construită în urma unei promisiuni făcută de Apollonia Hirscher ca mulţumire pentru faptul că fiica sa a fost salvată de la moarte. Se pare că micuţa intrase în moarte clinică şi şi-ar fi revenit după funerarii în mormânt, fiind descoperită de către un gropar sărman care a încercat să-i ia bijuteriile. Această întâmplare este ilustrată într-o frescă pe clădirea Hirscher de pe strada Armata Română colţ cu strada Republicii.
LACUL VRĂJITOARELOR
La ieşirea din Cetatea Braşovului pe poarta din capătul Străzii Porţii (Republicii – Modarom) se afla un lac în care vrăjitoarele sau femeile bănuite a fi vrăjitoare erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divină). Nefericitele erau aruncate în apă cu greutăţi legate de picioare şi mulţimea aştepta să vadă dacă se înnecau sau nu. Există mentalitatea ca vrăjitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot înneca. Prin urmare, femeile care erau vrăjitoare ar fi supravieţuit acestui supliciu. Nu avem nici o atestare a vreunei vrăjitoare care să fi supravieţuit. Dacă s-ar fi menţinut asupra apei ar fi fost luate din apă şi arse pe rug. Lacul a fost asanat la începutul sec. XIX şi astăzi este străbătut de bulevardul Eroilor.
LACUL DE SUB TÂMPA
Bătrânii povestesc că sub Dealul Tâmpa se află o peşteră de mari dimensiuni în interiorul căreia s-ar afla un lac. Părerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii susţin că ar fi un lac de apă sărată (un ochi de mare), în timp ce alţii susţin că ar fi un lac de apă dulce şi aducând ca argument faptul că pe Tâmpa se aflau izvoare de apă dulce care între timp au secat.
FECIOARA DE FIER
Cetatea Făgăraşului a fost reşedinţă a principilor Transilvaniei (sec. XVII) şi a fost transformată de către austrieci în cazarmă şi îchisoare. Unii susţin că în Evul Mediu exista în temniţele cetăţii un instrument de tortură denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevăzută în interior cu lame şi piroane din fier. Condamnatul era aşezat în respectiva cutie care, în momentul închiderii capacului, îi provoca răni adânci prin zecile de piroane care se înfigeau în trupul lui. În dreptul gurii exista o mică iconiţă înfăţişând-o pe Fecioara Maria pe care, în momentul morţii, condamnaţii o sărutau.
FÂNTÂNA DIN CETATEA RÂŞNOV
Cetatea Râşnovului a fost construită de către sătenii din Râşnov, Tohan şi Cristian pentru a se adăposti în caz de invazie. În cetate, ţăranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o capelă, o şcoală, depozite şi un loc destinat turmelor. Laturile de vest, nord şi est erau apărate de o galerie continuă, două anteforturi şi şapte turnuri. În timp ce, pe latura de sud, mai abruptă erau numai două turnuri. Astfel, ţăranii puteau rezista unui asediu îndelungat. Însă, lipsa apei ducea la limitarea posibilităţii de rezistenţă pe timp îndelungat; de aceea, în 1625 s-a luat decizia săpării unei fântâni în stânca pe care este ridicată cetatea. Fântâna din cetate, adâncă de 75 de metri, a fost săpată între 1625-1640, în acest ultim an ridicându-se în cetate şi o bisericuţă. Legenda spune că fântâna a fost săpată de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Aceştia ar fi săpat în ghizduri (pereţii exteriori ai fântânii) versete din Coran în scrierea cufică.
STÂNCA LUI DIETRICH
Despre construirea Castelului Bran există mai multe legende. Majoritatea sunt legate de prezenţa cavalerilor teutoni aduşi de regele Andrei al II-lea pentru a apăra intrarea în Transilvania şi a cuceri noi teritorii în zona exterioară Carpaţilor de Curbură (1211). Una din legende susţine că prima piatră de temelie a castelului Bran, a fost pusă probabil în secolul al XIII-lea de către un cavaler teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stânca de atunci îi poartă numele: ?Dietrichstein? sau ?lapis Tyderici?, iar fortificaţia originară a fost înlăturată în secolul al XIV-lea şi reclădită de către saşii din Ţara Bârsei în 1377 în mod benevol pentru regele Ludovic al Ungariei.
DRACULA
O legendă despre Vlad Ţepeş (1431-1476), un domnitor din Ţara Românească, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna şi hoţia, spune că acesta avea obiceiul să se înfrupte din carnea şi din sângele duşmanilor. Această legendă a fost scornită de saşi în Cronica Săsească din cauza conflictului existent între aceştia şi Vlad Ţepeş. Demonizarea acestuia se datorează scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Ţepeş într-un vampir pe nume Dracula. De numele lui Vlad Ţepeş se leagă celebritatea Castelului Bran, considerat în mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar şi în cartea Dracula acţiunea se petrece în zona Bistriţei probabil în pasul Rodna, nicidecum în Ţara Bârsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad Ţepeş o purta din cauza faptului că era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Ţara Românească din dinastia Basarabilor. Acesta purta veştminte negre şi un medalion înfăţişându-l pe Sf. Gheorghe luptând cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de către regele Ungariei Sigismund de Luxemburg în 1438.
PRICULICII
Miturile populare susţin ca fii din flori ai unor fii din flori devin după moarte priculici, adică un fel de strigoi. \\\”Priculiciul este acelaşi lucru ca la francezi \\\’Loup garou\\\’; se crede că oamenii se pot schimba în lupi şi că îşi însuşesc într-atât firea acestora, încât se reped şi sfâşie atât oamenii, cât şi dobitoacele\\\”, spunea în 1711 Dimitrie Cantemir.
Catacombele medievale,  tuneelurile secrete, gropile cu mâncare de sub Piaţa Sfatului, imensul lac de sub Tâmpa, şi comoara lui Solomon, sunt miturile cele mai populare ale Braşovului. Despre ele au povestit de-a lungul veacurilor toţi braşovenii, astfel încât s-au transmis din generaţie în generaţie până la noi.
Una dintre legende se referă chiar la stema Braşovului şi anume coroana aşezată pe un trunchi de copac. Unii dintre specialiştii în heraldică susţin teoria conform căreia simbolul stemei Braşovului îl reprezintă supunerea oraşului faţă de coroana austriacă şi permanenţa pe aceste locuri ( reprezentată de rădăcinile din stemă).
O altă parte susţine legenda conform căreia atunci când regele Solomon fuge din oraş cu o mare cantitate de bogăţii şi tâlhării îi iau urma şi acesta se refugiază în zona ce azi îi poartă numele şi anume “pietrele lui Solomon”. Acolo, dupa ce îşi ascunde bine bogăţiile încearcă să sară de pe o stâncă pe alta pentru a scapa de răufăcători dar se prăbuşeste în prăpastie iar corona ce o purta pe cap îi cade pe o buturugă de unde şi stema oraşului.
De obiceiul Junilor Braşoveni care în duminica Tomii înconjoară de 3 ori cetatea Braşovului se leagă o legendă străveche. Asa cum se ştie în evul mediu romanii din Schei nu aveau voie să pătrundă în cetatea medievală Braşov, deoarece se credea că dacă un scheian va apuca să înconjoare de 3 ori călare Piaţa Sfatului atunci oraşul va cădea în mâinile romanilor. Nu se mai ştie când anume au reuşit scheienii să intre călare în cetate şi să împlinească legenda dar din acel moment junii înconjoară în fiecare an Piaţa Sfatului de 3 ori pentru a menţine credinţa străveche.
Una dintre legendele devenite însă realitate se leagă de existenţa sub caldarâmul Pieţei Sfatului a unor gropi cu cereale. Existenţa acestora a fost certificată în 3 rânduri începând cu finalul anilor `50 şi continuând în 1967 şi 1987 de prăbuşirea a trei camioane în gropile de alimente pline cu ceramică dacică şi chiar de dată mai recentă din evul mediu.
Se ştie că în timpul oraşului medieval aici erau îngropate proviziile de alimente de care oraşul se servea în cazul asediilor. Locul exact al fiecărei gropi era cunoscut doar de 3 oameni din oraş care întinzând din trei colţuri ale pieţei, într-un anumit fel frânghii pe care existau noduri ce corespundeau fiecărei gropi de alimente puteau astfel să le afle cu exactitate locul.
Alte enigme ale Braşovului ţin de aşa zisul lac de sub muntele Tâmpa, de catacombele care pleacă din diferite puncte strategice ale oraşului cum sunt Cetăţuia, zona După Ziduri, Turnul Negru, Biserica Neagră, Biserica Bartolomeu, sau clădirea Modarom. Unele dintre tuneluri au fost străbătute dintr-un capăt într-altul altora doar le-a putut fi intuit traseul însă cert este că cele mai multe datează din secolul al –XVI-lea şi din perioada interbelică.

Responses

  1. Prima poza de pe aceata pagina este de la Pietrele lui Solomon.A existat o casa sau ce reprezinta acea cladire din poza?

    • DA ,DAR ACUM NU MAI ESTE

  2. Cetatea dacica de la Pietrele lui Solomon – un uimitor sistem defensiv
    Mai multe informatii la:
    https://sites.google.com/site/pietreleluisolomon/home/istoric


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: