Postat de: TARNOVAN EUGEN-STEFAN | Septembrie 26, 2010

CATEVA LUCRURI DE CARE POATE NU STIAI DESPRE BRASOVUL INTERBELIC…….

JUDEŢUL BRAŞOV

Judeţul BRAŞOV

GEOGRAFIE

Asezare. Judetul B. face parte din judetele Transilvaniei de sud si este asezat în dreptul celor mai numeroase pasuri de la cotul Carpatilor ( Oituz, Buzau, Bratocea, Predeal, Bran, Racos). De aceea el trebuie considerat ca tinutul cel mai central al tarii.

Suprafata. 2.605 km².

Înfatisarea pamântului. În cotul Carpatilor, dincolo de munti, se gaseste cea mai mare depresiune plana de la noi. Ea este marginita la sud si est de munti înalti (de la apus la rasarit: Bucegii, muntii Bârsei, ai Buzaului, ai Vrancei), iar de la V si N de culmi mult mai coborâte care se pierd spre S, în depozite de pietris ale fundului depresiunii (Persani, Baraolt si Boloc). Pintenii coborâti din muntii înconjuratori o împart în trei compartimente. Cel mai întins dintre acestea, Tara Bârsei, formeaza temeiul judetului B. Celelalte doua (sesul Frumos si Tara Secuilor) se întind în judetul vecin, (Trei Scaune).

Clima si ape. Clima este de munte, adica aspra (media lunii celei mai calde este de 18-30°C, iar a celei mai reci aproape –6° la Brasov) si cu ploi abundente.

Numeroase ape foarte abundente strabat regiunea venind din sud si varsându-se toate în cel mai mare râu al tinutului, Oltul. Între aceste Bârsa, Târlungul si Timisul sunt cele mai importante.

Vegetatia. În muntii din sud sunt întinse pasuni alpine. Urmeaza apoi paduri de brazi, molizi, larice în partile înalte, iar sub 1000 m –uneori si mai sus – cresc fageturile asociate cu stejarii. Sesul e lipsit de paduri (însa nu a fost întotdeauna asa). Regiunile mai joase, adesea mlastinoase, cuprind asociatii de plante aquatice si esente albe.

Bogatii minerale. În afara carierelor de piatra (calcar, bazalt, gresie de constructie), apele minerale carbonate (cele mai numeroase în regiunea Zizin) si sulfuroase, si mai ales bogatele zacaminte de lignit din periferia estica si nordica a judetului (Codlea, Ilieni) constituie cele mai însemnate bogatii minerale ale tinutului.

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul B. acopere în parte limitele unui stravechi tinut, Tara Bârsei, al carui nume evoca asezarea preromana Bersovia din Banat.

Numele, în aparenta slav, este în realitate un nume getic, ale carui radacini pot fi întrevazute si în numele Brasovului si poate, al Branului. Judetul B. si-a luat numele de la vechea asezare româneasca Brasov, sau, poate Brasau (cf. Bacau, Buzau) la marginea careia colonistii sasi au întemeiat cetatea Coroanei « Kronstadt ».

La construirea cetatii au luat parte si cavalerii Teutoni, adusi de Andrei II, în 1211. Puternicele lor constructii domina si azi câteva maguri din cuprinsul judetului: castelul Bran, Cetatea Râsnovului, cetatea Feldioara- Burg al Sfintei Marii.

Alungati în 1225, opera lor a fost continuata de colonia saxona din Brasov, care si-a creat prin întinsele-i relatiuni comerciale cu Tara Româneasca si Moldova o prosperitate extraordinara.

În veacul XIV tinutul Brasovului apare documentar sub forma de comitat (judet), apoi sub aceea de scaun si district.

Pe teritoriul acestui judet, la Feldioara, Marienburgul teutonic, Petru Rares înfrânse la 1529 armatele lui Ferdinand de Austria, pretendent la scaunul principatului transilvan.

De numele Brasovului se leaga înca doua mari biruinte repurtate de Radu Serban, domnul Tarii Românesti, în preajma cetatii.

Întâia, rapuse pe Moise Sacuiul, fost capitan al lui Mihai, ajuns principe al Ardealului cu ajutorul turcilor. Radu Serban îi risipi oastea, îi rapi 25 de tunuri si 32 de steaguri. Capul lui Moise fu expus în piata Brasovului ca o rasplata a tradarii sale fata de Mihai. Era 17 iulie 1603.

A doua biruinta a lui Radu Serban s-a întâmplat asupra lui Gavriil Bathori la 29 iunie 1611. Prin ea, domul Tarii Românesti risipea visurile de marire ale principelui transilvan.

În trecutul mai apropiat, Brasovul a servit cauzei românesti prin ospitalitatea pe care a oferit-o persecutatilor politici din Moldova sau din Tara Româneasca.

Tot el a stat –dupa Blaj – în fruntea miscarii de renastere culturala.

În Brasov a aparut în 1838 « Gazeta de Transilvania » care avea sa joace în viata româneasca a provinciei un rol preponderent, si în jurul careia se gaseau de la început Gheorghe Baritiu, Iacob si Andrei Mureseanu.

Scoala româneasca din Brasov avea sa cunoasca dupa 1871 o epoca de înflorire si avea sa se transforme cu încetul, gratie daniilor lui Grigore Brâncoveanu, refugiat aici în 1823, precum si ale pleiadei de mari negustori români, într-o organizatie vasta: Scoalele Nationale Centrale.

Monumente istorice. Biserica Sf. Nicolae din Brasov (ortodoxa), zidita de românii din Schei (1495) cu ajutorul domnilor Tarii Românesti Vlad Calugarul, Neagoe Basarab, Petru Cercel si Aron Voda al Moldovei.

Biserica Neagra din Brasov, a carei constructie a început în anul 1387 e cea mai mare catedrala de stil gotic din Ardeal. De o frumusete deosebita sunt portalurile de la intrare. Aici sunt mormintele juzilor Brasovului de odinioara. În urma incendiului de la 1689 a cazut acoperisul, care a fost reconstruit în 1761-72. Negustorii brasoveni i-au daruit o colectie de covoare, într-adevar unica.

Sfatul orasului din Brasov. Casa juzilor si a pârgarilor Brasovului. Constructie pitoreasca, cu un cerdac si cu un turn din sec. XV. În urma incendiului din 1689 a fost reconstruit între anii 1770-1774.

Biserica evanghlico-luterana din suburbia Bartolomeu e cea mai veche biserica din Brasov, construita în stil romanic. Constructia ei a început probabil în 1223.

Zidurile orasului Brasov, ridicate în locul vechilor întarituri de lemn, la începutul sec XII si darâmate la sfârsitul sec. XVIII, se mai pastreaza intacte la poalele Tâmpei, cu o înaltime de 12 m si o latime de 2 m. La intervale de cca 100 m se ridica turnurile de observatie. La capatul zidului înspre Curmatura se afla bastionul breslei postavarilor, un turn rotund, puternic, cu un diametru de 16 m. La celalat capat, înspre Schei, se afla bastionul tesatorilor, cel mai mare bastion care s-a pastrat, iar la mijlocul zidului e bastionul breslei împletitorilor de frânghii. Spre Schei s-a pastrat vechea poarta a Scheilor, cu stema orasului, iar înspre dealul Romurilor s-a pastrat bastionul fierarilor. Mai sunt apoi cele 2 turnuri, cel alb si cel negru.

Cetatuia din Brasov, a carei constructie actuala a început în anul 1625, pe locul unui castel de lemn, de la începutul sec XV, si care arsese, a fost terminata abia sub domnia lui Iosif al II-lea. Municipiul Brasov a daruit-o M.S. Regelui Carol II.

Hala de vânzare din B. construita în 1545, în piata orasului, pentru a fi folosita de diferite bresle de meseriasi.

Biserica evanghelico-luterana.

Crucea Musicoiului din Schei.

Castelul Bran, construit de cavalerii Ordinului Teutonic în sec XIII devine în sec XVI proprietatea si cetatea de straja a orasului Brasov.

În 1918 orasul Brasov a daruit castelul M. S. Reginei Maria, care îsi are aici una din resedintele ei favorite.

Castelul Râsnov, construit tot de cavalerii Teutoni la începutul sec al XIII-lea, a fost refacut din piatra si marit, ca o adevarata cetate, de catre comunitatile germane din Râsnov, Tohan, etc.. E situat pe o colina înalta. Fântâna din curtea castelului este adânca de 144 m.

Biserica evanghelico-luterana din Harman, este una dintre marile biserici fortificate din Transilvania.

Biserica evanghelico-luterana din Codlea, construita la 1685.

Ruinele cetatii Feldioara – Castrum Mariae – ridicata de cavaleri Teutoni în sec XIII.

Biserica evanghelico-luterana din Feldioara, din aceeasi epoca.

Biserica ortodoxa din Zarnesti, construita în 1515.

POPULATIE

Starea populatiei. Judetul B. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 29 decembrie 1930, un numar de 167.946 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel:

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
Total Barbati Femei
Total judet 167.946 83.101 84.845
Municipiul Brasov 59.234 19.133 30.101
Total rural 108.712 53.968 54.744
•  Plasa Bran 48.241 23.920 24.311
•  Plasa Buzaul-Ardelean 18.623 9.373 9.250
•  Plasa Sacele 41.848 20.675 21.173

b) Pe grupe de vârsta:

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 167.946 30 – 49 de ani 40.003
0 – 9 ani 37.734 50 – 69 de ani 20.425
10 – 29 ani 63.517 70 de ani si peste 5.481
Vârsta nedeclarata 755

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936, sunt urmatoarele:

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
4.008 2.543 1.465 23,5 14,8 8,5
1931 168.762 4.219 2.587 1.632 23,0 15,3 9,7
1932 170.262 4.021 2.754 1.267 23,6 16,2 7,4
1933 171.555 3.976 2.333 1.643 23,2 13,6 9,6
1934 173.225 3.824 2.392 1.432 22,1 13,8 8,3
1935 174.520 4.000 2.651 1.349 22,9 15,2 7,7
1936 176.022 4.210 2.698 1.602 23,8 14,8 9,1

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. era de 177.685 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 9.740 locuitori în timp de sase ani si jumatate, ceea ce reprezinta o crestere de 5,8 %.

ECONOMIA

Prin asezarea sa în mijlocul tarii, într-o regiune prielnica dezvoltarii unei industrii intense, judetul B. se afirma ca un mare centru al României.

Comertul brasovean legat de începuturile negotului românesc, este în plina floare.

Având si o situatie strategica, judetul B. tinde sa devina centrul industriei grele.

Localitatile climatice si statiunile favorabile sporturilor au facut ca judetul B. sa fie des frecventat de turisti.

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 260.500 ha. Suprafata arabila este de 47.940 ha, adica 18,40% din suprafata judetului si 0,16% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 484 ha, adica 1,01% iar mica proprietate 47.456 ha, adica 98,99%. Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 24.072 ha, astfel repartizate:

Orzul ocupa 9.482 ha, cu o productie de 180.158 chint. (prod. medie la ha 19,0 chint.)

Ovazul ocupa 5.735 ha, cu o productie de 96.415 chint. (prod. medie la ha 16,8 chint.).

Grâul ocupa 4.836 ha, cu o productie de 86.415 chint. (prod. medie la ha 17,9 chint.).

Porumbul ocupa 3.546 ha, cu o productied e 58.969 chint. (prod. Medie la ha 16,6 chint.).

Secara ocupa 443 ha, meiul ocupa 32 ha si hrisca ocupa 7 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 7.852 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 3598 ha, cu o productie de 146.759 chint. fân (media la ha 40,8 chint.), si 300 chint. samânta (media la ha 0,1 chint.) ; lucerna ocupa 1381 ha, cu o productie de 78.770 chint. fân (media la ha 57,0 chint.) si 50 chint. samânta (media la ha 0,4 chint.). R adacinile de nutret ocupa 1.681 ha, cu o productie de 427.456 chint. (media la ha 254,2 chint.).

Plantele alimentare ocupa 8.119 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 7.078 ha, cu o productie de 1.262.002 chint. (media la ha 178,2 chint.). Varza ocupa 389 ha, cu o productie de 42.671 chint. (media la ha 109,6 chint.).

Plantele industriale ocupa 3.303 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 2.199 ha, cu o productie de 471.465 chint. (media la ha 214,3 chint.).Cicoarea ocupa 521 ha, cu o productie de 90.549 chint (media la ha 173,7 chint).

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (260.500 ha), ogoanele sterpe ocupa 4.594 ha.

Fânetele naturale ocupa 44.731 ha, cu o productie de 1.118.275 chint. (prod. medie la ha 25,0 chint.).

Pasunile ocupa 40.897 ha.

Padurile ocupa 61.472 ha.

Pomii fructiferi 467 ha.

Cresterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935:

Cai 14.313, boi 39.347, bivoli 3.911, oi 52.020, capre 502, porci 28.916, stupi sistematici 2.335, stupi primitivi 666.

Industrie. (fara municipiul Brasov )

Alimentara: 18 mori, 4 fabrici de spirt, 1 de liqueur, 1 de bere (Dârste), 4 de mezeluri, 1 de zahar (Bod), 2 de malt, 1 de siropuri si marmelada, 1 brutarie mecanica. Textila: 6 tesatorii si fabrici de postav, 2 fabrici de lâna toarsa, 3 de tricotaje, 1 de confectiuni (Codlea). Chimica: 1 fabrica de oxigen (Feldioara), 1 de crema de ghete, 1 de sapun, 1 de ulei de menta (Bod), 1 de unsori de trasura (Codlea). Hârtie si arte grafice: 1 fabrica de hârtie (Zarnesti), 1 de celuloza (Zarnesti), 1 de carton (Ghimbav), 1 de pungi de hârtie (Tohanul Nou), 1 de tipografie (Codlea). Lemnului:25 fabrici de cherestea, 7 fabrici de mobile, 8 tâmplarii, 3 fabrici de unelte de lemn, 1 de parchete, 1 de furnir de mobila (Ghimbav), 1 de mânere pentru umbrele (Codlea). Alte industrii: 1 de burghie (Râsnov), 1 lacatuserie mecanica (Codlea), 2 tabacarii (Halchiu), 1 fabrica de curele de transmisie (Halchiu) 1 de nasturi de os (Codlea), 7 de caramizi si tigle, 8 cuptoare de ars var, 1 fabrica de creta, 2 fabrici de caramizi refractare, 1 mina delignit (Vulcan). Cariere: argila la Brasov, argila plastica la Cristian, nisip de cuart la Cristian, pietris la Bartolomeu, piatra calcara pentru fabricarea varului la Brasov, Râsnov si Zarnesti, piatra calcara pentru fabricarea cimentului la Bartolomeu, piatra de râu la Bod si piatra de gresie la Teliu.

Industria judetului Brasov în 1935

Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori în sus:

Industria Numarul fabricilor Forta motrice H.P. Personalul ocupat Valoarea productiei în mii de lei
Active Închise
Alimentara 30 5 6.885 2.069 746.036
Textila 13 1 1.571 2.598 529.182
Chimica 12 1.419 926 261.657
Metalurgica 25 1 4.644 3.281 514. 381
Hârtie si arte grafice 10 4.748 1.565 302.442
Pielarie 7 390 176 93.346
Lemnului materiale de constructie 48 11 7.421 1.038 84.415
Materiale de constructie 16 2.552 421 105.757
Sticlarie 1 5 3 400
Ceramica 4 13 67 3.874
TOTAL 166 18 24.648 12.144 2.641.490

Comert. Judetul B. face comert intens cu produsele fabricilor metalurgice, textile, chimice si de cherestea, produse cunoscute si raspândite în toata tara.

Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri de 636 km 465 m împartita astfel:

Drumuri nationale 215 km 097 m din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 206 km, 322m (pavati si pietruiti) iar municipiul Brasov 8 km 775 m.

Drumuri judetene 382 km 948 m din care administratia judetului întretine 344 km 125 m (pietruiti), iar municipiul Brasov 2 km 510 m (pietruiti).

Drumuri comunale 38 km 420 m.

Lungimea podurilor este de 4.921,05 m, repartizata astfel: poduri nationale 1.555,55 m, judetene 3.297,10 m, comunale 68,40 m.

Prin judet trec 5 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:

•  Sinaia – Brasov – Fagaras

•  Câmpulung – Brasov – Bretcu

•  Brasov – Sighisoara

•  Buzau – Nehoiasi-Brasov

•  Brasov – Sf. Gheorghe

Calea ferata. Judetul B. este strabatut de o retea de cale ferata de 199 km repartizata astfel: 74 km linii principale si 125 km linii secundare simple.

Itinerarii principale:Exprese: Bucuresti – Arad – Decebal (Budapesta – Viena –Paris). Rapide: Bucuresti – Arad – Decebal si Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta – Viena – Paris). Accelerate: Bucuresti – Oradea – Halmei (Praga), Bucuresti – Arad.

Statii importante: Brasov, Zarnesti, Harman.

Pe lânga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia Brasov- Satulung, exploatata de o societate particulara.

Posta, telegraf, telefon. În judetul B. sunt 4 oficii P.T.T. de stat din care 2 la Brasov si câte unul la Bran si Bran- Castel ; 28 oficii autorizate si 2 agentii autorizate la Rotbav si Tântari.

25 oficii telefonice.

Statiuni climatice, balneare, turism.
Zizin,
statiune balneara la 17 km de Brasov, asezata într-o vale înconjurata de paduri. Altitudine 610 m. Climat subalpin. Anotimp: 15 iunie –15 septembrie. Ape alcaline, cloruro-sodice. 11 izvoare minerale, instalatiuni de bai reci si calde. Indicatiuni: bolile organelor respiratorii, ale tubului digestiv, în cazuri de reumatism articular, boli de femei, etc..

Deservita de gara Dârste pe linia ferata Brasov- Predeal si de autobuze din Brasov.

Hotel, vile, oficiu P.T.T..

Plimbari, excursii. Alpinism pe vârful Ciucasului.

Codlea, ca si Zizinul, statiune balneara de interes local deservita de gara cu acelasi nume pe linia Brasov- Fagaras.

Bran, statiune climatica, situata în muntii Bucegi, între paduri de brazi, la 28 km de brasov. Altitudine 750-800 m. Climat variabil, statiune ferita de curenti. Anotimp: 15 iulie –15 septembrie. Un izvor mineral necaptat, cu apa cloruro- sodica, sulfuroasa.

Indicatiuni: convalescenti, anemici, usoare afectiuni respiratorii, cura de repaus.

Hoteluri si restaurante, vile, oficiu P.T.T., medici. Numeroase distractii. Plimbari în împrejurimi. Branul este deasemenea un punct de plecare pentru excursii, spre valea Dâmbovitei, muntii Bucegi si mai cu seama, spre Piatra Craiului. Statiunea este legata prin curse zilnice de autobuze cu Brasovul. În apropiere, gara Tohanul-Vechi, pe linia Brasov – Zarnesti.

Râsnov, statiune climatica subalpina, la 7 km de Brasov. Altitudine 670 m. Anotimp: 15 iulie – 15 septembrie. Statiune lipsita de curenti, climat temperat, localitate de vilegiatura. Excursii spre Postavarul si Bucegi. Gara locala pe linia Brasov- Zarnesti si numeroase curse de la Brasov.

Timisul-de-sus si Timisul-de-jos, asezari climatice, pe linia Predeal-Brasov, locuri de odihna foarte frumoase, cercetate în tot timpul anului.

Statiuni climatice de interes local: Dârste, Sacele si Noua, la 5 km de Brasov, deservite de gara Dârste si de tramvaiuri cu aburi, Brasov- Satulung.

Judetul poseda deasemenea numerose centre rezervate sporturilor de iarna: Brasovul, el însusi statiune climatica foarte apreciata, e si un important centru de ski si patinaj ; Poiana, alta statiune climatica asezata la poalele Postavarului, la 1000 m înaltime, e mult mai cautata pentru sporturile de iarna, iar toate celelalte masive muntoase vecine, pentru turismul alpin de iarna.

Datorita vecinatatii masivelor muntoase, Bucegi, Ciucas si Piatra Craiului, jud. Brasov e mult frecventat de turisti.

Alpinism. În masivul Ciucasului: din Satulung, pe la Santu Vechiu, peste vârful Ciucasului, la Vama Bratocea. Din Zizin, la vârful Ciucasului, coborâre pe la Dobromir, la Vama Buzaului . În Masivul Bucegilor: din Brasov, pe Postavarul (Schuller), coborâre la Timisul de Jos, sau la Râsnov. Din Brasov, pe la Dârste, pe Piatra Mare, scoborâre la Timisul de Sus. Din Codlea, la Magura Codlii. Din Bran la pestera Dâmbovicioara si vârful Omul, pe valea Malaiestilor, la Râsnov. În masivul Piatra Craiului: din Bran, la Piatra Craiului Mica si la Piatra Craiului Mare, scoborâre la Zarnesti.

Case de adapost: « Regele Carol al II-lea » pe Postovar, la 1690 m, « Postavarul » la 1590 m, si « Poiana »  (1028 m) pe Postovar, « Piatra Mare » pe Piatra Mare la 1620 m, « Omul », pe vârful Omul (2509 m) si « Pestera » în valea Ialomicioarei (1601 m), « Malaiesti » pe valea Malaiestilor si « «Plaiul Foii » la poalele Pietrii Craiului.

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 140.422 locuitori, din care 86,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 89,3% barbati stiutori de carte si 84,1% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,0 0,4
•  Primara 61,4 91,6
•  Secundara 24,2 4,8
•  Profesionala 9,5 2,5
•  Universitara 2,1 0,4
•  Alte scoli superioare 1,8 0,5

Învatamânt. Populatia scolara a judetului B. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 33.090 loc. (9.106 mediu urban si 23.489 mediu rural).

Scoli secundare. (în Brasov)

a) de Stat: 2 licee de baieti, 1 liceu de fete, 2 licee comerciale, 2 licee industriale, Scoala de menaj.

b) particulare: 1 liceu de baieti romano-catolic, 1 liceu de baieti evanghelic, 2 licee comerciale de baieti (1 reformat si 1 evanghelic), 2 gimnazii de fete (1 romano-catolic, 1 reformat), 1 gimnaziu evanghelic de fete, Scoala normala evanghelica de conducatoare.

Scoli primare 116, din care 95 rurale si 21 urbane (80 scoli de Stat si 36 confesionale), cu un numar total de 22.053 elevi (16.837 mediu urban si 5.216 mediu rural) si cu 485 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 65, din care 43 rurale si 22 urbane (45 de stat si 20 confesionale), cu un numar total de 4.575 copii (2.814 mediu urban si 1.761 mdiu rural) si cu 114 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. Asociatia pentru literatura si cultura poporului român « ASTRA » are un departamânt central la Brasov si organizatii locale la Bran, Budila, Buzau, Codlea, Cristian, Feldioara, Halchiu, Harman, Întorsura- Buzaului, Râsnov, Sacele, Satulung, Sânpetru, Teliu, Vulcan si Zarnesti.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine 88 camine culturale, 31 soc. muzicale si 23 biblioteci, adica 142 organizatii culturale, din care 32 au personalitate juridica.

Soc. « Tinerimea Româna Sf. Gheorghe » are filiale la Baciu, Barcani, Codlea, Feldioara, Ghimbav, Rotbav, Sânpetru si Vladeni.

Reuniunea femeilor ortodoxe la Baciu, Cristian, Halchiu, Rotbav, Sita- Buzaului, Teliu, Vama –Buzaului si Vulcan.

4 societati culturale unguresti si 9 sasesti, 24 societati sportive si de vânatoare în comune rurale.

Cinematografe la Cernatu, Codlea si Râsnov.

Alte institutii culturale la Brasov: Liga Culturala, Asoc. « ASTRA » pentru literatura si cultura poporului român, Institutul de cultura româno-german « Simeon Mândrescu », Cercul româno-francez, Muzeul sasesc « Tara Bârsei », Casina româna, Casina maghiara, Casina saseasca, Biblioteca ASTRA, Bibliotecile liceelor « Andrei Saguna ». « Dr. I. Mesota » si « Honterus », Grupara femeilor române, Soc. meseriasilor români « Lumina », Soc. « Mângâierea » pentru ocrotirea morala, cercul catolic, Asoc. « Ostirea Sf. Francisc », Soc. tinerilor maghiari, Cercul tineretului unitarian, Soc. evanghelica de fete, Soc. secuilor, 5 asociatii muzicale si corale, 2 sali de teatru si conferinte, Teatrul de copii « Astra », 3 cinematografe, 2 soc. de vânatoare, 1 soc. de pescuit, 1 soc. de tir, 1 club de calarie, 2 asociatii de automobilism, 3 asociatii de turism.

RELIGIE

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 48,8% sunt ortodocsi si 2,4% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 59 biserici ortodoxe (dintre care 1 greceasca)), 2 greco-catolice, 6 biserici si 5 capele romano-catolice, 29 biserici evanghelico-luterane, 5 biserici si 1 capela reformate, 1 biserica unitariana, 4 case de rugaciune a crestinilor dupa Evanghelie, 1 baptista,1 sinagoga.

Institutii bisericesti. 1 protopopiat ortodox, 1 protopopiat evanghelico-luteran.

Judetul B. se afla în eparhia arhiepiscopiei ortodoxe a Albei-Iulia si Sibiului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crisanei si Maramuresului) si în eparhia Arhiepiscopiei greco-catolice a Albei-Iulia si Fagarasului.

ADMINISTRATIE

Organizare administrativa. Capitala judetului B. este municipiul Brasov. Judetul are 47 sate, împartite astfel:

•  Plasa Bran 23 sate

•  Plasa Buzaul-Ardelean 8 sate

•  Plasa Sacele 16 sate

Organizare judecatoareasca. O curte de Apel la Brasov cu 2 sectiuni si 14 magistrati, a carei circumscriptie cuprinde judetele: Brasov, Fagaras, Târnava-Mare, Trei Scaune si Sibiu.

Un parchet general pe lânga Curtea de Appel cu un procuror general.

Un tribunal la Brasov cu 2 sectiuni, 15 magistrati, 1 prim-procuror si 2 procurori.

3 judecatorii la Brasov, Cernatu si Zarnesti, cu un total de 10 magistrati.

1 judecatorie de munca la Brasov, cu 2 judecatori.

Organizare sanitara. 7 spitale de stat.

Spitale particulare: 1 spital la Brasov al Soc. pentru profilaxia tuberculozei si 12 sanatorii.

1 dispensar policlinic si 1 al CFR la Brasov, 1 dispensar de stat în comuna Întorsura Buzaului.

Serviciu sanitar al judetului si serviciul sanitar al municipiului Brasov.

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Brasov are 1 oficiu la Zarnesti si servicii medicale cu un total de 41 medici si 4 farmacisti.

Institutiuni particulare pentru protectiunea copilului (la Brasov): Fundatia

«  Stefan Molnar », Uniunea Brasoveana pentru asistenta copilului, Fundatia « Friedrich Ridely », Uniunea femeilor ortodoxe române, Uniunea femeilor evanghelice pentru asistenta scolarilor.

PRINCIPALELE ASEZARI

  • Brasov, capitala judetului – vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.

Bran, sat si statiune climatica din S-V judetului.

Codlea, centru industrial în N-V judetului. Gradini de flori si crescatorie de vulpi argintii.

Zarnesti, sat din S-V judetului. Fabrica de celuloza.

Bod, centrala radiofonica si fabrica dezahar în N judetului.

SURSA:http://romaniainterbelica.memoria.ro/


Responses

  1. sal cf

    • MAI MULTE DETALII CA NU STIU CINE ESTE :))

  2. Si eu vreau sa imi construiesc o casa de lemn si acum ma documentez peste tot despre ele.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: